Vremuri grele
Elena-Ramona Nache
Și totuși mi-e frig și mi-e teama
Căci nu e un frig angelesc …
E vremea zbârlita, bag samă
Că nu este timp dumnezeiesc.
Miroase-a tristețe macabră
Iar Terra – i marcată din plin,
De lupte, de fum ,de urlete-i tristă
Și tare mi-e dor de Senin.
Nu-mi mai zâmbesc florile-n zori
Așa cum zâmbeau frumoase..
Sunt cufundate de ploi și ninsori
Sunt triste și plâng misterioase.
Mister peste tot,pretutindeni
Aud urlet de vânt șuierând .
Ce scenă cumplită-i afară
Mi-e groază, mi-e frică,dar cant!
Și totuși ceva prevestește. .
Această balanț-atarnand,
De laude,crime domnește
Înălțarea,trufia dominând.
Până în China sau pe aproape
În locuri unde Puterea e-n joc
N-aveti conștiința, așa ne e soarta
Să stăm, să privim tot pe loc.
Trebuie să fii autentificat pentru a adăuga un comentariu.
Comentarii: