Search
Alege ambient:
Mantra:
Genetic waves:
Ethereal Earth:
Take My Heart:
Weightless Sun:
0 votes, average: 0.00 out of 50 votes, average: 0.00 out of 50 votes, average: 0.00 out of 50 votes, average: 0.00 out of 50 votes, average: 0.00 out of 5 (0 nota, medie: 0.00 din 5)
Trebuie sa fii logat pentru a plasa rating.
Salvează poezie(0)

Vinul viei condamnate – Adrian Păunescu

Taină mereu nepătrunsă,
Pas fericit înapoi,
Nu va muri nici o frunză,
Va fi scrisoare-ntre noi.

Toamnă de prăpăd,
Nici nu te mai văd,
Prin războiul frunzei care cade,
Te-aș învălui
În cules de vii
Și-n mirosul ultimelor roade.

Ca un repetent
Reînvăț urgent
Disperarea toamnei în derivă
Și te-aș atârna
De privirea mea
Dar e toată lumea împotrivă.

Nu mă mai auzi,
Când, prin arbori uzi,
Telegraful meu de frunze plânge,
Către orizont,
Mari mașini de front
În păduri pustii transportă sânge.

Nu-nțeleg de ce
Totul e cum e,
Dar să ne iubim nu se mai poate,
Ți-aș restitui
La cules de vii
Vinul nunții noastre condamnate.

Tălmaciu – Hula Săcelului
15 septembrie 1994

(Front fără învingători, 1995)

 

Trebuie să fii autentificat pentru a adăuga un comentariu.

Comentarii: