Pe țărmul albastrului Ontario,
Cum meditam la zilele războiului și la pacea
reîntoarsă printre noi și la morții ce
nu se mai reîntorc,
O uriașă și superbă Fantomă m-a oprit, privindu-mă
aspru în față:
Cântă-mi – spuse ea – poemul ce izbucnește din
sufletul Americii, cântă-mi imnul victoriei,
Fă să răsune marșurile libertății, marșuri tot mai
puternice,
Și cântă-mi, înainte de plecare, cântul suferințelor
Democrației.
(Democrația, sortită izbânzii, împresurată de surâsul
mieros de pe buza vânzării,
Azi față-n față cu moartea și trădarea la fiecare pas.)
Traducere Mihnea Gheorghiu
Trebuie să fii autentificat pentru a adăuga un comentariu.
Comentarii: