O, eu! O viață! Dintre întrebările care se repetă
Din nesfârșitul șir de întrebări ale scepticilor, ale orașelor pline de nerozi,
Ale mele pe care întotdeauna mi le reproșez, (și cine este mai nărod decât mine,
și cine mai necredincios?)
Ale ochilor care zadarnic jinduiesc după lumină, după semnificația lucrurilor,
ale sisificelor strădanii,
Dintre răspunsurile nesatifăcătoare ale tuturor, ale mediocrilor și sordidelor
mulțimi pe care le observ în juru-mi,
Ale anilor anodini și fără noimă ai celorlalți, și între aceștia și eu amestecat,
Întrebarea, o, eu, atât de trist repetând, la ce bun să fiu în mijlocul acestora, o, eu, o, viață?
Răspunsul.
Fiindcă tu ești aici – fiindcă viața există și identitatea,
Fiindcă piesa continuă dramatic și poate că tu vei contribui cu un vers.
Traducere de Marin Mihalache
Trebuie să fii autentificat pentru a adăuga un comentariu.
Comentarii: