Mai dă-mi un pahar de vină,
Roşu şi înțepător,
Să descânt a nopții taină
Ce mă scânteie de dor.
Mai toarnă-mi un pic din sticlă,
Să mai beau măcar un strop,
Gustul tainic mă furnică,
Să-l alung din cap nu pot.
Umple, somelier, paharul,
Din butoiul cel de veci,
Să-mi înec în el amarul
Nopților blânde și reci.
Iar când o-nvăța să-noate,
Să mai verşi încă un val,
Sec, plin de singurătate,
Pentru gândul cel final.
Hai Dionis, vino Bacchus,
Să bem și să ne-amăgim
Că în lume e dreptate
Și clipa o păcălim.
Vinul ascultă cum vina
Îi șoptește bând tihnit,
Mai apoi stinge lumina,
Astfel veacul s-a sfârşit.
Dulce, sec, amar ori acru,
Precum viața vinul este,
În divinu-i buchet sacru
Șade-o eternă poveste.
Trebuie să fii autentificat pentru a adăuga un comentariu.
Comentarii: