Eu nu am mers pe drum bătătorit,
Mereu am mers cu vânturile-n față,
Așa mi-am petrecut întreaga viață,
Călcând pe vârful cel mai ascuțit.
În stânga mea, întruna a fost hău,
În dreapta mea, întrun-a fost genune,
Am vrut, mereu, să fac doar lucruri bune,
Și mi s-a spus, întruna, că fac rău.
Puțini sunt cei ce m-au văzut plângând,
Doar cei ce au putut să vadă-n mine,
Și, dacă uneori mi-a fost rușine
Să cer, am adormit flămând.
Am cicatrici pe tălpile cu care
Am mers pe cuie, și-am călcat pe jar,
Și sângele ce-a curs, mi-a fost amar,
Și lacrimile mi-au fost tot amare.
La fiecare pas eu am gemut,
Dar am crezut, mereu, în cele sfinte,
Strângând din dinți, am mers spre înainte,
Și nu mă tem s-o iau de la-nceput.
Trebuie să fii autentificat pentru a adăuga un comentariu.
Comentarii: