Altar frumos e omul Sfânt,
Poartă ofranda-n suflet,
Virtute el împrumutând,
Din Dumnezeu Cel Veșnic.
El poartă amintirea florilor,
Care nu pot să ofilească,
În gând are parfumul lor,
Care îl fac să întinerească.
Smerenia îl face ca să simtă,
Hristos fiind al lui nucleu,
Integritatea-i este neștirbită,
Se raportează doar la Dumnezeu.
Mireasmă binecuvântată,
De crini și crizanteme,
O inimă curată,
Jertfă de dragoste.
Înțelepciune și iubire,
Blândețe, milă, compasiune,
Și tot ce are mai de preț oferă-n dar,
În fața Lui Hristos, așează pe altar.
Trebuie să fii autentificat pentru a adăuga un comentariu.
Comentarii: